Unele lucruri au stilul ala nasol sa apara una dupa altul,si sa te darame intr-un mod groaznic.
She demanded the Heavens and forever to glean
The elixir of Youth from the pure
Whilst Her lesbian fantasies
Reamed to extremes
O'er decades unleashed
Came for blood's silken cure
Nu prea imi place sa vorbesc despre problemele sau orcie chestie facuta de mine,multor oameni.Suna ca si cum m-as da mare si as incerca sa par atlcineva,as dramatiza totul.
Mi-e somn si nu am de gand sa ma culc prea tarziu,chiar daca am cacat steagul azi si am luat un minunat si sublim 3 pentru care am facut o ditamai criza de nervi.Totul a fost ok dupa.Colega mea de banca,obsedata de moda a cantat death metal.Gestul ala mi-a luminat ziua.
marți, 21 septembrie 2010
miercuri, 1 septembrie 2010
Never trust a junkie
Un tip,orice tip,poate chiar prost si pletos,in spatele scenei,asteptand sa intre pe ditamai scena toate luminiile stinse iar gramada de pusti pletosi zbierand sa intre trupa.
Lumini.Emotii.Plansete.Palme.Nervi.Batai.
Si pana la urma ajunge in fata microfonului,imbracat in niste blugi rupti,niste tenisi negrii si un tricou simplu,cu chitara plina de stickere in mana.Apoi toate luminiile ii vin pe fata,apoi efecte,apoi publicul zbiara si plange iar el se uita la ei,ajunge sa se holbezi in gol si sa se intrebe ce cauta acolo.
Inchide ochii incercand sa se imaginezi in camera lui,iar sora-sa si colectia ei de papusi la masa de ceai,fiind publicul.
Deschide iar ochii,deja prea rosii din cauza asa ziisilor lui prieteni care il pun sa se drogheze,isi scarpina antebratul si se uita la miciile puncte de pe el,apoi iarasi la public in gol.Inclina capul si ofteaza in sinea lui,inca negasiind raspunsul la intrebarea "Ce caut eu aici".
Iar brusc,isi da seama ca nu are ce cauta acolo.Locul ala nu e pentru el,dar nu poate renunta,asa ca isi mai inchide inca o data ochii,isi apropie buzele de microfon si zbiara niste cuvinte si zdrangane chitara apoi o da de pamant,apoi se da cu capul de boxe.
Ajunge in culise,cu capul spart iar cu toti pustanii,de aceeasi varsta cu el,care doresc autografe,incearca sa le dea,dar cei de la paza il trag de acolo.Atunci se simte inlaturat de tot si fara speranta.Fara libertatea muzicii pe care o iubeste,fara libertatea versuriilor.Atunci isi sa seama ca nu e nevoie sa fi o vedeta rock pentru a canta rock.
Apoi,incearca sa uite totul.Isi trage obosit picioarele pe straziile umede si pline de aerul de toamna.Isi vede "prietenii".In momente de aceala pur si simplu isi dorea sa-i pice o caramida in cap.Ei vin spre el,el se da in spate.Ajunge,alergand si gafaind intr-o casa veche.Fara chitara(distrusa in concert) fara prietenii adevarati,fara nimic inafara de hainele de pe el si ganduriile care il bantuie.Se plimba pe scari,se reazama de ziduri isi aprinde o tigara,ofteaza din nou si isi doreste sa nu se fi nascut.
Cum ar fi sa o iei de la capat cand ai ajunge asa de departe?Sau,cum ai inceput ceva,sa renunti.
Urmele de pe antebratul lui si ochii,sunt semnul ca nu mai exista absolut nici o cale de intoarcere.
Si-ar dorii sa inghita acid,in timp ce se arunca de pe o cladire cu o grenada in gura,un cutit in spate si un glonte in cap.
Unii ochi vad prea multe,prea multe ca sa le mai poti indura sau ca sa ai un psihic normal.
"Vin de nicaieri,sunt nimeni si cunosc nimicul"
Cuvinte scrise de el pe peretele casei vechi,in miez de noapte.Si-ar dorii sa poata face ceva.A crescut intelegand ca e mai bine sa lasi lucruriile sa se rezolve singure,sa lasi totul sa dispara.
Pat.Patura.Caldura.Som.SOMN.
Se foieste dintr-o parte in alta incercand sa-si gaseasca un loc in pat,cu stomacul ca o bomba si inima cat un purice.Il doare si se face covrig,injurand din nou clipele cand s-a nascut.Isi doreasca din nou,sa aiba acid in gura,cutit in spate si glonte in cap,in timp ce pica in gol de pe o cladire.
Si daca ar pica,sa nu se opreasca vreodata.
Lumini.Emotii.Plansete.Palme.Nervi.Batai.
Si pana la urma ajunge in fata microfonului,imbracat in niste blugi rupti,niste tenisi negrii si un tricou simplu,cu chitara plina de stickere in mana.Apoi toate luminiile ii vin pe fata,apoi efecte,apoi publicul zbiara si plange iar el se uita la ei,ajunge sa se holbezi in gol si sa se intrebe ce cauta acolo.
Inchide ochii incercand sa se imaginezi in camera lui,iar sora-sa si colectia ei de papusi la masa de ceai,fiind publicul.
Deschide iar ochii,deja prea rosii din cauza asa ziisilor lui prieteni care il pun sa se drogheze,isi scarpina antebratul si se uita la miciile puncte de pe el,apoi iarasi la public in gol.Inclina capul si ofteaza in sinea lui,inca negasiind raspunsul la intrebarea "Ce caut eu aici".
Iar brusc,isi da seama ca nu are ce cauta acolo.Locul ala nu e pentru el,dar nu poate renunta,asa ca isi mai inchide inca o data ochii,isi apropie buzele de microfon si zbiara niste cuvinte si zdrangane chitara apoi o da de pamant,apoi se da cu capul de boxe.
Ajunge in culise,cu capul spart iar cu toti pustanii,de aceeasi varsta cu el,care doresc autografe,incearca sa le dea,dar cei de la paza il trag de acolo.Atunci se simte inlaturat de tot si fara speranta.Fara libertatea muzicii pe care o iubeste,fara libertatea versuriilor.Atunci isi sa seama ca nu e nevoie sa fi o vedeta rock pentru a canta rock.
Apoi,incearca sa uite totul.Isi trage obosit picioarele pe straziile umede si pline de aerul de toamna.Isi vede "prietenii".In momente de aceala pur si simplu isi dorea sa-i pice o caramida in cap.Ei vin spre el,el se da in spate.Ajunge,alergand si gafaind intr-o casa veche.Fara chitara(distrusa in concert) fara prietenii adevarati,fara nimic inafara de hainele de pe el si ganduriile care il bantuie.Se plimba pe scari,se reazama de ziduri isi aprinde o tigara,ofteaza din nou si isi doreste sa nu se fi nascut.
Cum ar fi sa o iei de la capat cand ai ajunge asa de departe?Sau,cum ai inceput ceva,sa renunti.
Urmele de pe antebratul lui si ochii,sunt semnul ca nu mai exista absolut nici o cale de intoarcere.
Si-ar dorii sa inghita acid,in timp ce se arunca de pe o cladire cu o grenada in gura,un cutit in spate si un glonte in cap.
Unii ochi vad prea multe,prea multe ca sa le mai poti indura sau ca sa ai un psihic normal.
"Vin de nicaieri,sunt nimeni si cunosc nimicul"
Cuvinte scrise de el pe peretele casei vechi,in miez de noapte.Si-ar dorii sa poata face ceva.A crescut intelegand ca e mai bine sa lasi lucruriile sa se rezolve singure,sa lasi totul sa dispara.
Pat.Patura.Caldura.Som.SOMN.
Se foieste dintr-o parte in alta incercand sa-si gaseasca un loc in pat,cu stomacul ca o bomba si inima cat un purice.Il doare si se face covrig,injurand din nou clipele cand s-a nascut.Isi doreasca din nou,sa aiba acid in gura,cutit in spate si glonte in cap,in timp ce pica in gol de pe o cladire.
Si daca ar pica,sa nu se opreasca vreodata.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)